Ce înseamnă noile politici europene pentru agricultură

Agricultura românească a evoluat considerabil în ultimii ani, iar practicile agricole s-au îmbunătățit și producția agricolă a crescut, datorită tehnologiei. Cu toate acestea, trebuie să vă adaptați practicile într-o direcție mai durabilă și sustenabilă, care respectă politicile propuse de Uniunea Europeană.

Diminuarea folosirii pesticidelor în culturile agricole şi aplicarea de tehnologii prietenoase cu mediul, creșterea producției ecologice la 25% din suprafață până în 2030 şi protejarea biodiversităţii, sunt noile reguli introduse prin reforma Politicii Agricole Comune, asociată Pactului Verde European, care va intră în vigoare din 2023. În acest context, provocările cu care vă confruntați sunt multiple. Trebuie să faceți faţă tuturor acestor cerinţe şi să vă asumați rolul important pe care îl aveți  în protejarea mediului şi în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni.

Problema schimbărilor climatice

Consecințele schimbărilor climatice – temperaturi mai ridicate, vreme extremă (inundații sau secetă), creșterea dioxidului de carbon (CO2) în atmosferă,  pot afecta profund ecosistemul agricol  și biodiversitatea. Schimbările de temperatură au un rol crucial, întrucât căldura prelungită la sfârșitul sezonului sau un îngheț timpuriu ar putea împiedica semnificativ dezvoltarea optimă a recoltelor. Cercetările estimează că, într-un scenariu de încălzire globală cu o creștere de 4°C față de temperaturile actuale, probabilitatea ca primii patru producători de porumb să înregistreze o pierdere de producție de 10% este de până la 86%.

Astfel, legătura dintre securitatea solului și securitatea alimentară a fost demonstrată în multe părți ale lumii, unde degradarea solului a dus la o scădere semnificativă a aprovizionării cu alimente și a oferit un semn de avertizare pentru viitoarele penurii alimentare, pe măsură ce populația va ajunge la 10 miliarde până în 2055, potrivit ONU.

Ce trebuie să știți despre Pactul Verde European

Pactul Ecologic European (European Green Deal)  reprezintă noua strategie de creștere a UE, care stabilește linia de orientare a diverselor politici europene pentru următorii 5 ani. Documentul conține o serie de inițiative legislative și non-legislative din domenii multiple, precum mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.

În ceea ce privește agricultura, trebuie să știți că principalele obiective ale strategiei pentru 2030 prevăd reducerea utilizării pesticidelor cu 50 %, a îngrășămintelor cu cel puțin 20 %, reducerea cu 50% a vânzărilor de substanțe antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și creșterea suprafeței destinate agriculturii ecologice la 25% din terenurile agricole din fiecare țară membră a Uniunii Europene. Strategia ”De la fermă la consumator”, prezentată de Comisia Europeană la 20 mai 2020, face parte din Pactul Verde European, care are ca obiectiv principal realizarea unei neutralități climatice a Uniunii, până în anul 2050.

UE a făcut primii paşi spre certificarea eliminărilor de dioxid de carbon din atmosferă

Un alt aspect important pe care trebuie să-l cunoașteți este propunere de instituire a primului cadru voluntar la nivelul întregii UE pentru certificarea fiabilă a eliminărilor de înaltă calitate ale dioxidului de carbon, adoptată de Comisia Europeană la începutul lunii decembrie, o Propunerea va promova tehnologiile inovatoare de eliminare a dioxidului de carbon şi soluţiile sustenabile oferite de agricultura carbonului şi va contribui la îndeplinirea obiectivelor UE legate de climă, de mediu şi de reducerea poluării la zero.

Pentru a realiza neutralitatea climatică, trebuie nu doar să reducem drastic emisiile de gaze cu efect de seră, ci şi să eliminăm dioxid de carbon din atmosferă. Graţie pachetului nostru “Pregătiţi pentru 55″, depunem eforturi pentru a închide cât putem de repede marele robinet al emisiilor de gaze cu efect de seră. Acum, instituim cadrul de reglementare pentru a stimula, în acelaşi timp, eliminarea dioxidului de carbon cu ajutorul tehnologiilor sau al absorbanţilor naturali de carbon, ceea ce prezintă un mare potenţial şi pentru biodiversitate. Eliminările de dioxid de carbon certificate creează noi oportunităţi de afaceri pentru fermierii, silvicultorii şi gestionarii de terenuri care sunt dornici să facă ceva în plus pentru climă şi mediu”, a declarat Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Datorită tehnologiilor industriale, precum bioenergia cu tehnologii de captare şi stocare a dioxidului de carbon (BECCS) sau captarea directă a dioxidului de carbon din aer urmată de stocare (DACCS), dioxidul de carbon poate fi captat şi stocat permanent. În agricultură şi silvicultură, practicile aferente agriculturii carbonului pot spori în mod sustenabil stocarea carbonului în soluri şi păduri sau reduce eliberarea carbonului din soluri, creând, totodată, un nou model de afaceri pentru fermieri şi silvicultori. De asemenea, produsele şi materialele durabile, precum produsele pentru construcţii pe bază de lemn, pot ţine carbonul fixat timp de decenii sau chiar mai mult.

Cum va arăta anul agricol 2022/2023

Potrivit ultimei prognoze a Comisiei Europene, în 2022/23, suprafața totală acoperită cu cereale, conform notificărilor din țările UE, a scăzut cu 1,4% sub nivelul din sezonul trecut. Suprafața actuală include 22 de milioane de hectare de grâu moale (+1,4% față de anul precedent), 2,2 milioane de hectare de grâu dur (-0,6%), 10,5 milioane de hectare de orz (+1,6%), 8,7 milioane de hectare de porumb (-5,9%), 2,6 milioane de hectare de triticale (-2,3%), 2,4 milioane de hectare de ovăz (-5,7%) și 1,8 milioane de hectare de secară (-6,6%).

Astfel, având în vedere și randamentele mai mici preconizate, producția totală de cereale din UE este acum prognozată să ajungă la 270,9 milioane de tone (-7,8% de la an la an). Producția de grâu moale este prognozată la 127 de milioane de tone (-2,4%), cea de grâu dur la 7,4 milioane de tone (-4,9%), cea de porumb la 55,5 milioane de tone (-23,7%), cea de orz la 51,5 milioane de tone (-1,0%), cea de triticale la 11,3 milioane de tone (-2,1%), cea de ovăz la 7,6 milioane de tone (+1,9%) și cea de secară la 7,5 milioane de tone (-4,0%).

Un sistem alimentar sănătos pentru oameni și planetă

Pe lângă acestea, Comisia Europeană a adoptat un set de propuneri pentru a face politicile UE în materie de climă, energie, transport și impozitare adecvate pentru reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

La nivelul Uniunii Europene, agricultura reprezintă un domeniu economic important, pentru care statele membre primesc fonduri prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), dirijate atât pentru susținerea producției agroalimentare și a pieței de profil, cât și pentru dezvoltare rurală, un aspect important pentru toți fermierii. De aceea, Pactul Ecologic European  a fost  conceput pentru a stimula economia, pentru a îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții oamenilor și pentru a avea grijă de mediul înconjurător.

Sistemul agricol și alimentar european, susținut de Politică Agricolă Comună, este deja un standard global în ceea ce privește siguranța, securitatea aprovizionării, nutriția și calitatea. Acum, trebuie să devină și standardul global pentru durabilitate. De aceea, o trecere la un sistem alimentar durabil vă poate aduce multiple beneficii, precum și câștiguri economice mai echitabile.

Digitalizarea agriculturii este singura modalitate prin care se poate crește competitivitatea producției agricole într-un timp scurt, iar fermierii au nevoie de inovații pentru a se alinia nivelurilor ridicate de producție agricolă cu viziunea unui viitor mai durabil, așa cum este definit în Pactul Ecologic.