Cunoaște echipa Agra Asigurări – Liviu Dan Pînzariu

În acest articol – interviu îl veți cunoaște mai bine pe colegul nostru Liviu Dan Pînzariu, Manager Regional Sud-Est.

1. Care este experiența dumneavoastră profesională, atât în cadrul Agra Asigurări, cât și anterioară?

Odată cu terminarea Facultății de Agricultură din cadrul Universității din Iași, am început activitatea într-o fermă ca inginer agronom, urmând să iau legătura cu mai multe companii internaționale și treptat am ajuns la Agra Asigurări, din care fac parte din anul 2019. Am activat inițial în zona de evaluare de daune, iar din septembrie 2020 m-am relocat pe zona de sud-est, Constanța, atunci când am acceptat propunerea pentru postul de manager regional.

2. Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit de-a lungul timpului ca manager regional?

Cea mai mare provocare a fost relocarea dintr-o zonă geografică într-alta, o zonă care avea un specific agricol diferit. Nu știam nimic despre Constanța, Brăila, Tulcea, și a trebuit să-i cunosc treptat pe profesioniștii din zonă și să construiesc parteneriate între Agra Asigurări, brokeri și fermieri.

3. De ce ați ales să activați în domeniul asigurărilor agricole? Care sunt responsabilitățile dumneavoastră cotidiene?

Am ales să activez în domeniul asigurărilor agricole deoarece este un sector dinamic, cu multe provocări. În urma experienței pe care am acumulat-o în ultimii ani am început să văd beneficiile asigurărilor agricole și cum acestea pot salva o fermă. Printre principalele responsabilități se numără formarea echipelor de evaluatori de daună, coordonarea, crearea și menținerea parteneriatelor între brokeri și fermieri, dar și organizarea școlarizărilor pe care le punem la dispoziția brokerilor.

4. Care sunt culturile predominante în regiunea dumneavoastră?

În zona de sud-est predomină culturile de toamnă, grau, orz si rapița, precum și culturile de primăvară într-o mică parte. Deoarece ne-am confruntat cu seceta în această zonă geografică, culturile de primăvară sunt în acest moment într-o proporție mult mai mică decât cele de toamnă.

5. În ultimii ani, care au fost cele mai avizate daune în regiunea pe care o gestionați?

Începând cu anul 2021, cele mai avizate daune au fost riscurile de furtună și ploaie torențială la culturile de toamnă, urmate de riscul de secetă pedologică în fază de răsărire, atât pentru rapiță, cat și pentru grâu

6. Cât de importantă este tranziția către un sistem digital în agricultură și cum ajută debirocratizarea agricultorii români?

Viitorul în agricultură înseamnă digitalizare. Indiferent dacă suntem pregătiți sau nu, ca și în alte domenii, digitalizarea în agricultură este o prioritate, iar fermierii sunt deschiși spre inovare. Cu ajutorul digitalizării avem acces la informații prin doar câteva click-uri, iar debirocratizarea le simplifică mult efortul fermierilor.

7. Considerați că sistemul digital de obținere a unei polițe de asigurare, precum și metodele rapide de avizare a unei daune încurajează fermierii să fie mai deschiși să-și asigure culturile?

Sistemul digital de obținere a unei polițe de asigurare are un mare avantaj pentru fermieri, fiind și un important factor de decizie atunci când aceștia aleg să-și asigure culturile. Există o reticență în adoptarea tehnologiei în prima etapă, însă ulterior, pe măsură ce oamenii se familiarizează cu procesul, reușim să-i convingem și devin mai deschiși. Fermierii capătă mai multă încredere deoarece în momentul avizării daunei noi nu cerem un dosar de la ANMH ( Administrația Națională de Meteorologie și Hidrologie) care să demonstreze că a avut loc respectivul fenomen. Având în vedere că toți suntem ingineri, agronomi, fermieri, ne dăm seama dacă într-adevăr a avut loc incidentul și identificăm cu ușurință parcelele afectate.

8. Cum a evoluat piața asigurărilor agricole în ultimii ani, în regiunea gestionată de dumneavoastră?

Piața asigurărilor agricole a avut o creștere semnificativă în ultimii ani, suprafața asigurată pe zona sud-est crescând considerabil.

9. Ce așteaptă un fermier de la un asigurător și care sunt beneficiile unei asigurări agricole? Care sunt cele mai mari provocări din agricultura românească la momentul actual?

Fermierii așteaptă să fie despăgubiți corect, așteaptă ca Asigurătorul să evalueze corect dauna și să primească la timp suma despăgubită, fără a aștepta foarte multe zile.  De la semnarea protocolului de daună de către client, informațiile sunt sincronizate și cu sistemul electronic al brokerului, inclusiv ce despăgubire a primit pe fiecare parcelă.

Cea mai mare provocare din agricultura românească o reprezintă seceta, care predomină în tot mai multe regiuni, iar media precipitațiilor este scăzută. Fermierii au nevoie de un sistem de irigații și politici naționale bine puse la punct pentru a putea depăși aceste impedimente.

10. Cum vedeți relația dintre fermieri, brokeri și dumneavoastră, ca asigurator, în regiunea coordonată?
    

Este o relație bine consolidată și unul dintre obiectivele mele a fost să ajung cu brokerii la câți mai mulți fermieri, pentru a le oferi acestora răspunsuri la toate întrebările, doar așa am putut să întărim parteneriatul.

11. Care este fundamentul pentru un parteneriat constructiv pe termen lung, din punctul dumneavoastră de vedere?

Transparența, rapiditatea, corectitudinea și modul în care sunt evaluate daunele, reprezintă elemente importante pentru un parteneriat constructiv. Avem profesioniști care merg pe teren și datorită școlarizărilor  pe care le punem la dispoziție, calitatea evaluării daunelor a crescut.

12. Cât de vital este pentru societate construirea unei agriculturi sustenabile și durabile?

Consider că agricultura sustenabilă este o soluție nu doar pentru actuala criză alimentară, ci pentru securitatea alimentară pe termen lung. În prezent, tendința este că fermierii își doresc să obțină rezultate cat mai bune în ceea ce privește producția dar și calitatea.

Fermierii luptă pentru rezultate și pentru modernizarea fermelor cu cât mai multe utilaje performante, scopul este de a utiliza într-un mod eficient productivitatea muncii dar si aportul privind diminuarea costurilor legate de lucrările tehnologice.